Homosexualitatea: alb sau negru, imoral sau integru?

Homosexualitatea rămâne un subiect controversat, deşi există încă din lumea antică.

Grecia antică, Italia Renaşterii, Anglia, Asia, Melanezia şi Roma lui Caesar au “îmbrăţişat”, sub diferite forme, pretexte şi contexte, exisţenta homosexualităţii.

Chiar şi în Egiptul antic există semnalmente ale exprimării sexuale între indivizi de acelaşi sex, însă, în mod tipic acestora, sunt muşamalizate sau explicate sub alte forme relaţionale.

Pederastia era vazută ca formă de maturizare. Aceasta se referea la relaţia dintre un barbat matur şi un adolescent, relaţie care îmbrăca, de fiecare dată, forma unui cuplu strans legat, în care vârstnicul devenea învăţător, protector, model şi iubit pentru tânăr.

În Sparta pederastia era obligatorie prin lege: spartanii organizau banchete în care legătura celor doi parteneri devenea oficială.

Armata spartană folosea homosexualitatea ca metodă de închegare a armatei. Se considera că o legatură afectivă între doi soldaţi îi determină pe aceştia să lupte mult mai aprig decât ar fi făcut-o în mod normal. Tehnica a funcţionat. În ciuda acestui fapt, legiuitorii au fost obligaţi de scăderea natalităţii să instituie legi cu privire la căsătoriile heterosexuale dintre soldaţi si femeile spartane. Soldaţilor, obişnuiţi acum cu altfel de tipuri de relaţii, le erau stimulate simţurile native prin diverse tactici. Tinerele fete erau îndrumate să execute exerciţii fizice în preajma războinicilor, fără a fi acoperite de vreun obiect vestimentar. Cât despre noaptea nunţii, şi eventual şi în nopţile care urmau acesteia, miresele îmbrăcau tunică militară şi li se scurta podoaba capilară.

Şi în Roma s-a ajuns la oficializarea acestui tip de relaţie, deşi iniţial era privită ca o practică nenaturală.

Activitatea sexuală a chinezilor si a japonezilor antici, care au urmat modelul pederaştilor continentali, nu era privită ca o parte a moralităţii, ci era perceputa, simplu, în termeni ai plăcerii.

În Asia Centrală (Turkestan, Afganistan şi Uzbeksitan) a apărut fenomenul tinerilor baccha (tineri fără barbă), tineri dansatori androgini. Tinerii baccha erau păstraţi până la vârsta de maxim 18-20 ani, vârstă la care barba începea să le crească şi îşi pierdeau trăsăturile feminine. În ciuda poziţiei vehemente a clericilor musulmani faţă de această practică reprobabilă, există încă practicanţi ai Islamului care păstrează tradiţia ancestrală a dansatorilor adolescenţi. Tentativele de înlăturare a acestei practici au eşuat întrucât cei ce susţin fenomenul fac parte din grupări armate extrem de puternice şi de influente.

Ce a dus la moartea libertăţii de exprimare sexuală şi a libertinajului?

Religia (în spetă creştinismul) şi regimurile politice de tip totalitar.

Homosexualitatea a devenit imorală, înterzisă prin lege, pedepsită cu moartea în anumite zone.

Orizontul uman a fost condus uşor-uşor pe pista îngrădită a moralei creştine. Mintea umană a revenit la ceea ce era considerat normal, blamând orice manifestare ce contrazicea doctrina implementată. Nimeni nu a întrebat de ce, nimeni nu a trecut vreo secunda regulile prin filtrul propriu de valori. Li s-a trasat drumul şi au mers între liniile demarcate.

Astăzi, după un secol de la începerea luptei pentru reacceptarea homosexualităţii, există ţări care au legalizat acest tip de relaţie. Sunt curioasă însă: este oficială şi acceptarea celor din jur? Sau este doar o faţadă?

Oamenii au tendinţa să critice şi să arunce cu pietre în ceea ce nu înţeleg. Îi sperie necunoscutul, îi sperie diferitul. Orson Scott Card spunea într-unul din romanele sale: “Civilizaţia este doar o amăgire; în situaţii de criză redevenim maimuţe, uitând de bipedul raţional (…), transformându-ne în schimb în primate paroase de la gura peşterii, ţipând la vrajmaş, încercând să-l gonim, pipăind piatra grea pe care o vom folosi când se va apropia îndeajuns.”

Pretindem că suntem superiori, însă uimim prin lipsa noastră de cunoaștere, de înțelegere, de acceptare, de . Uimim prin nivelul de cruzime. Omorâm din plăcere, chinuim din plăcere, condamnăm pentru că putem.

Homosexualitatea este vrăjitoria secolului actual. Să-i spânzurăm, să-i ardem pe rug! Să-i jupuim și să-i facem drapel, cum ar spune Ada Milea.

Libertatea unui om există până în momentul în care încalcă libertatea altui om.

Detest vulgaritatea. Nu suport excesul de așa-zisă iubire în parc, la terasă, la marginea drumului, la intrarea în scară – o ea deasupra unui el executând un dublu axel cu triplu tulup pe scara sexualității. Reacția celor din jur? Mare iubire mare, doi porumbei, ah tinerețea. Dacă cei doi ar fi de același sex problema s-ar pune altfel: “Ce degradare socială! Cum își permit?” Eventual s-ar înarma cu o cruce și și-ar face semnul acesteia de trei ori pe secundă.

De principiu nu sunt de acord cu scosul iubirii în stradă. Cu exacerbarea gesturilor. Cu nevoia acută a indivizilor de a demonstra (cui?) ce mult se iubesc. Pentru a-i arăta persoanei dragi sentimentele nu trebuie să o scoți în stradă, nu suntem în bancul ‘cela cu câinii.

Consider că aceleași reguli se aplică tuturor. Sau ar trebui să se întâmple asta. Nu te da în stambă, nu exagera. Homosexualii adevărați știu să iubească departe de ochii lumii. Nu pentru că le este rușine sau pentru că le este teamă de mințile reduse ce i-ar putea judeca. Au bun-simț, au decenţă.

Nu cred în marșuri și în supraexpunere, cum nu cred în violența ce are la bază prostia umană. Insă consider că suntem liberi să iubim. Iubim oameni, iar omul nu este alcătuit doar din corp.

5 thoughts on “Homosexualitatea: alb sau negru, imoral sau integru?

    • Buna :)
      Sa stii ca am vazut cateva modele la magazinelele de pe I.C.Bratianu (intre Universitate si Unirii). Nu sunt realizate integral din piele cu acest modele: e o combinatie de piele eco obisnuita cu piele eco de strut :) Nu m-am uitat insa la preturi.

  1. balconar, boxer cu garda inversă, cavaler de Kurlandia, crețar, crețoman, curist, curlangiu, fagutist, fochist, forar, futencurist, găozar, golaș, hamlet, harpist, lachenson, laminorist, ornitorinc, papanache, popo, poponaut, poponar, rățușcă, sugaci, turcalete.
    asa sunt numiti homosexualii, dar…
    nimeni si nimic nu e perfect, poate nici dumnezeu
    Homosexualitatea nu este o preferinta, si nici o decizie, nu alegi sa fi gay, pur si simplu esti. Asa cum un baiat heterosexual este atras de o fata, exact la fel, un baiat homosexual este atras de un baiat.
    Homosexualul doreste sa se culce cu alti baieti. Femeile nu-i prea plac. Biserica spune: NU.
    Heterosexualul casatorit doreste sa se culce cu alte femei. Sotia nu-i (mai prea) place. Biserica spune: NU.
    si la copii mici daca spui NU, mai rau fac
    asa ca…

  2. Eu sunt o persoana care inca nu a ajuns la nivelul de a accepta homosexualitatea, dar doar din motive rationale. Unul dintre motive fiind foarte evident… Nu pot procrea doi barbati sau doua femei, pot face un copil doar un cuplu format din femeie si barbat. Si asta asa a fost mereu. Nu zic, de mine sa se iubeasca, oamenii trebuie sa se iubeasca intre ei, dar e una iubirea si alta pasiunea… Poti iubi pe cineva si fara sa faci contact sexual cu el. Nu-i judec, dar nici nu incurajez pe nimeni, nu-i tratez ca pe niste progenituri ale societatii, ci incerc sa-i inteleg. Dar daca ar fi ca toata lumea sa se culce cu toata lumea ar fi un haos, copii nu ar mai avea parinti responsabili (nu ca acum ar fi cei mai responsabili, da’ macar acum se cam stie care a cui e), n-ar mai intelege absolut nimic (cine-i mami?, cine-i tati?, de ce Ana are doua mame si eu am doar una (sau nici una…)? ). Nu vreau sa vin cu doctrine si chestii facute de nu stiu care inteligent la Constantinopol, dar noi de aceea suntem pe Pamant barbati si femei, nu doar barbati sau doar femei ca „imperecherile” (daca tot spuneai ca suntem ca niste maimute, nu spun ca nu ai dreptate, dar dreptatea pe care o ai este partiala…) sa se faca intre barbat si femeie. Desi nu incurajez homosexualitatea, trebuie sa recunosc ca nu sunt de acord cu monogamia; daca sotul tau doreste si alta femeie pe langa tine nu trebuie sa fi geloasa, e natural, iar sotul care „insala” ar trebui sa-i acorde sotiei libertatea de a-si alege si ea un al doilea, al treilea partener (daca isi doreste si sotia mai multi parteneri, desigur…). Dar cat timp o persoana iti este loiala eu spun ca asa e corect ca si tu sa-i oferi loialitatea ta, dar daca nu poti sa-ti abti hormonii atunci discuta cu partenerul/partenera ta si gasiti o solutie.

    • MOTÍV, motive, s. n. I. Cauza, rațiunea, temeiul subiectiv al unei acțiuni; imboldul care împinge la o acțiune sau care determină o acțiune; mobil.
      Motivatia a fost definita de Al. Rosca ca fiind „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute sau dobandite, constientizate sau neconstientizate, simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte”. Iar conform piramidei lui Maslow exista 8 tipuri de motive, toate fiind insa rationale.
      Trecand peste acest detaliu de semantica, libera exprimare nu se limiteaza doar la forma platonica a iubirii. Conform art. 30 din Constitutie (pentru ca observ ca iti place sa utilizezi cuvinte mari, dar fara a avea o continuitate in gandire sau fara a stapani prea bine gramatica limbii romane):
      (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
      (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
      Deci teoretic au dreptul sa se iubeasca in orice fel si chip, pasional sau nu, atata timp cat libertatea lor nu o suprimeaza pe a noastra.
      Da, natura nu le permite sa procreeze. Indiferent daca societatea ii va accepta vreodata, genetica tot nu le va permite. Este vorba despre supravietuirea speciei.
      Si da, ii judeci. Si tu, si eu, si toata lumea pana la urma. Toti judecam si criticam pentru ca asa e firea omului. Nu, nu consider ca este un lucru laudabil, dar nici sa arunc cu pietre in ei. Ce fac cu viata lor este doar treaba lor. Nu cred ca cineva s-a trezit intr-o dimineata si s-a hotarat ca vrea sa fie homosexual. Nu cred ca este o alegere pentru ca hai sa fim sinceri, cine vrea sa fie exilat de societate, blamat si agresat, atat verbal, cat si fizic? Nimeni.
      Acum o mica paranteza, scuza-ma ca intervin, dar cred ca ai intrebuintat gresit cuvantul progenitura. PROGENITÚRĂ, progenituri, s. f. Vlăstar, urmaș, odraslă; pui de animal.
      Revenind, vad zi de zi parinti (mama si tata) iresponsabili, violenti, nepasatori. Nu tine de sexualitatea ta ce fel de om esti sau ce fel de parinte vei deveni. Te uiti la un el si o ea si crezi ca e al lor copilul? Poate e infiat. Poate e doar al ei, in urma unui divort. Sau al lui. Si da, daca va fi adoptat de un cuplu de homosexuali copilul probabil va fi confuz si va pune o groaza de intrebari. Nu neg acest lucru, dar nu am copii asa ca prefer sa nu intru in detalii.
      Si ca incheiere: acum inteleg de ce consideri ca homosexualii ar trebui sa practice doar iubirea platonica, din moment ce tu insati esti de acord cu poligamia. Cand iubesti profund, pasional, cu toata fiinta ta si vrei sa ii faci urmasi, atunci nu ai cum sa accepti sa iti imparti barbatul cu alta femeie sau si mai rau, cu altele. Nici macar fratii nu sunt dispusi sa imparta aceeasi masina fara certuri, daramite sa imparta o femeie. Aici intervine haosul acela despre care vorbesti tu. Homosexualii vor sa li se dea dreptul de a forma o familie, 1+1 = 2. Poligamia inseamna ca 1+1 si 1+1 pot da combinatii de 2 luate cate 2.
      Dar indiferent ca in epoca de piatra barbatii incercau sa isi trasmita genele la cat mai multe femei, acum traim intr-o societate, avem alta mentalitate. Acum avem alt grad de IQ si EQ, am evoluat, nu mai suntem amenintati cu extinctia speciei. In schimb avem nevoie de o organizare si de niste reguli de bun simt pentru a putea trai in pace, la comun, intr-o sociatate civilitata. Din punctul meu de vedere, daca doreste atat de mult sa insele, este liber sa plece. Inseamna ca nu ma iubeste destul incat sa stea langa mine, si mai rau, nu ma respecta. Din bun simt ar trebui sa fie barbat si sa puna capat relatiei daca are aceste sentimente, sau mai bine zis, nu le are. Si daca nu din respect, macar din loialitatea despre care vorbesti.
      Si totusi, la ce te referi cand faci paranteza intre homosexualitate si Constantinopol. Si ce legatura are monogamia cu homosexualitatea?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s