What sorcery is this?

Ce se spune in mod uzual dupa certuri indelungate? Persoana de langa tine incepe sa peroreze cum ca te iubeste pana la luna si-napoi, dar ca nu mai poate, nu merge, stelele nu sunt aliniate si viitorul vostru este inexorabil pe fondul intrarii in casa doi a lui Mercur. Pe moment nu iti dai seama daca tocmai a adus injurii tuturor predecesorilor tai sau chiar vrea sa spuna ceva pertinent.

Intotdeauna m-am intrebat cum se explica profunda afirmatie te iubesc, dar te parasesc. Ramai usor consternat. Iti scuturi capul rearanjand cioburile de ganduri ce tocmai ti s-au zdrobit de teasta. Un gand cinico-disperat se zugraveste pe buzele tale. Bine, bine, dar dragostea unde se duce? O iei cu tine? Mi-o lasi mie? Cum rezolvam partajul asta sentimental? Care, cum, ce a investit? Sau impartim frateste sa nu existe discutii? Nu, nu frateste ca se numeste incest postmortem. Mortemul relatiei evident.

Am auzit suita asta de cuvinte atat de des incat a inceput sa mi se para normala. Am incercat sa ma autoeduc in acest sens. Mi-am creat in minte un scenariu, in care sa ajung sa iubesc un individ, pe care apoi sa-l pot parasi pentru ca nu mai merge. Oximoronul a fost intotdeauna figura mea de stil favorita, insa in sentimente nu i-am gasit locul. Am ales sa inghit ipoteza viabilitatii acestei concluzii emotionale, desi creierul meu nu avea sa o digere.

De curand insa a avut loc un eveniment inedit.

Intr-un moment relational critic partenerul a inceput metodic „Tin la tine, te iubesc….*creierul meu* da, da, stiu, dar pleci, dar nu mai merge, dar luna de pe cer s-a mutat pe alt cer…hai sa facem lucrurile sa functioneze…prietenii mei nu te plac, suvita aia blonda nu merge cu tenul tau prea deschis la culoare…hai sa vorbim, sa aflam ce te deranjeaza la mine, ce iti influenteaza negativ comportamentul…in ultima vremewait, what?! Creierul s-a oprit. Am ramas inmarmurita. What sorcery is this?

Anunțuri